sâmbătă, 27 august 2011

Oameni şi destine

Boris Druţă

Boris Druţă prozator, publicist, dar şi avocat este autorul mai multor romane (am facut o listă prezentată mai jos, pe pagină). Creaţia sa a fost de multe ori calificată ca fiind una neobişnuită, scandaloasă chiar, şi nu se încadrează în tiparele prozei naţionale.
Născut la 5 februarie 1955, în satul Ineşti, sectorul Teleneşti, judeţul Orhei (zona de centru, codreană a Republicii Moldova). În prezent trăieşte în Chişinău.
A publicat 14 cărţi de literatură:
  •  La Ineasca, 1989 (povestiri, nuvele, schiţe);
  • O femeie îşi caută pantalonii, 1997 (nuvele, schiţe, povestiri umoristice);
  • Catacomba,1998 (povestiri, nuvele cu tematică socială);
  • Un jazz pentru mileniul trei, 1999 (abordează probleme interetnice, problema evreiasca, a rromilor, istoria neamului. Cartea include un cicu de versuri, proză, o piesă de teatru);
  • Copiii serenadelor, 2000 (include două romane de proporţii care oglindesc evenimentele istorice ale Basarabiei de la sfârşitu anilor 20, ale secolului trecut până la evenimentele legate de conflictul transnitrean. Al doilea roman  Acoperiş deasupra ploii oglindeşte viaţa societăţii moldave din anii 1970-1980 al secolului XX);
  • Sarcofagul, 2000 (incude nuvele, poezii, publicistică cu tematică politică, observaţii de călătorie efectuate in Armenia la începutul anilor 1990);
  • Între viaţă şi moarte, 2001;
  • Luciana, 2002;
  • Basarabia răstignită, 2004;
  • Flori de dor pentru ŞALOM, 2005 (carte despre intelectualitatea evreiască din Basarabia postbelică);
  • Madona din Ineasca, 2005 (cartea include nuvele, poeme dedicate femeilor din satul natal. În carte sunt multiple fotografii cu oamenii satului din trecut). Coperta cărţii este realizată de către fiica autorului, Veronica;
  • Păsări uitate în zbor,editată la Padova, Italia, 2008;
  • Sub steaua lui David, cu Dumnezeu (include materiale cognitive şi inedite despre intelectualii evrei din Basarabia);
Consider că şi-a adus o contribuţie activă la distrugerea ideologiei comuniste, manifestându-şi activitatea la crearea unei mentalităţi democratice, de tip european. Aceste idei le-a promovat şi în publicaţiile sale.
Din 1990 este membru al Uniunii Ziariştilor din Republica Moldova.
În 1993 devine membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.


Notă: Cărţile Lui Boris Druţă "Basarabia Răstignită" cât şi "Sarcofagul", mi-au servit drept literatură pentru lucrarea mea de licenţă  "Anexarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord la URSS din 1940".  Sunt foarte bucuroasă că i-am descoperit lucrările dumnealui şi sunt foarte mândră că işi trage rădăcinile din satul Ineşti.


Ion Şoltoianu


S-a născut în satul Ineşti, Teleneşti, într-o familie săracă şi numeroasă (4 copii). Este singurul sportiv moldovean şcolit într-o mănăstire din Thailanda (aici a învăţat artele marţiale). A stat mai bine de jumătate de an într-o mănăstire din Bangkok, unde a avut profesori (sensey) călugari budhişti, cunăscotori ai secretelor tradiţionale muai thay.

Prezentare :

  • Nascut la 5 octombrie 1967
  • Maiestru emerit al sportului
  • Maiestru al sportului de clasă internaţională la 3 genuri de sport pancration, lupta corp la corp, kickboxing
  • Campion VDV URSS în 986-1988
  • Campion al URSS în 1990
  • Campion al Rusiei la lupte la corp în 1991-1992
  • Campion European la pancration în 1996
  • Vicecampion mondial la kickboxing în 2000
  • Campion Mondial la muai-tay în 2007

Şoltoianu a jucat în câteva filme de acţiune datorită prieteniei sale cu actorul rus Evghenii Sidihin şi cu regizorul moldovean Igor Guzun. A avut un rol în celebrul film Piraţii secolului XX şi alte câteva roluri de comando în filmele produse de diferiţi regizori Igor Talpă şi Igor Guzun.
În 20 de ani deactivitate sportivă a câştigat peste 50 de turnee internaţionale în 7 probe de sport: lupte corp la corp, lupte ruseşti, box, pancration, muai tay, mixfight.

Notă: În satul Ineşti, strada unde îşi are casa părintească Ion Şoltoianu, îi poatră numele. Cred că este singurul sportiv din Basarabia în viaţă, care are o stradă cu numele lui, mai ales într-un sat!





Biserica din sat

Sărbătoare de suflet pentru locuitorii satului Ineşti, raionul Teleneşti. Biserica cu hramul “Sfinţii Mihail şi Gavril” din localitate a fost sfinţită (în data de 21 noiembrie 2008), după ce, au fost finisate lucrările de reparaţie ale lăcaşului sfânt. Oficierea serviciului divin a fost efectuată de către un sobor de preoţi din cadrul Mitropoliei Basarabiei, în frunte cu ÎPS Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor.
Sute de enoriaşi s-au adunat pentru a participa la sfinţirea lăcaşului sfânt, care a fost, practic, distrus în timpul regimului comunist. Bucuria că se vor putea ruga într-o biserică proaspăt renovată se putea citi atât pe feţele enoriaşilor, cât şi pe cea a părintelui Vasile, parohul bisericii din Ineşti, care a declarat cădatorită oamenilor de bună-credinţă s-a reuşit înfăptuirea unui asemenea lucru sfânt, cum este reparaţia şi sfinţirea bisericii. 
 ÎPS Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, i-a felicitat pe enoriaşi cu ocazia sfinţirii bisericii şi a declarat ca aceasta avea nevoie de o reparaţie şi, mai ales, după cum ne învaţă religia strămoşească, avea nevoie să fie sfinţită.
Enoriaşii au spus că sunt foarte bucuroşi că lăcaşul sfânt unde merg să se roage a fost, în sfârşit, sfinţit şi s-au arătat mândri de parohul bisericii, părintele Vasile, care a făcut multe lucruri bune pentru localitate. 
Totodată, delegaţia Mitropoliei Basarabiei a donat şcolii din localitate un lot de carte cu caracter religios, iar la finalul slujbei, ÎPS Petru le-a înmânat celor care au participat la reconstrucţia bisericii diplome de recunoştinţă.

La 21 noiembrie, ziua prăznuirii Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil (stil vechi), Înaltpreasfinţitul Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, a oficiat împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi Sfânta Liturghie la biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din satul Ineşti, raionul Teleneşti, comunitate păstorită de PC protoiereu mitrofor Vasile Cănăţui. În cuvântul său, Înaltpreasfinţitul Mitropolit şi Exarh Petru i-a felicitat pe creştinii din Ineşti cu ocazia sărbătoririi hramului, apreciind, totodată, hărnicia ineştenilor, care „cu credinţă multă stau lângă păstorul lor şi fac faptele bune ale credinţei strămoşeşti”. Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei a vorbit despre rolul îngerilor în viaţa Bisericii şi în viaţa fiecărui creştin care crede şi îi cinsteşte pe aceşti mesageri ai lui Dumnezeu.
Tot omul din Ineşti dacă e întrebat de preotul din sat o să zică că la Ineşti păstoreşte un preot care este un harnic misionar, un bun gospodar şi un slujitor exemplar! Se străduie în permanenţă să înfrumuseţeze sfântul lăcaş.
În cadrul Sfintei Liturghii, arhidiaconul Ion Banari a fost hirotonit în preot. După tradiţionala înconjurare a sfântului lăcaş, Înaltpreasfinţitul Mitropolit şi Exarh Petru, împreună cu soborul de preoţi a oficiat un Te-Deum de mulţumire pentru binefacerile revărsate de Bunul Dumnezeu peste comunitatea „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Ineşti. Părintele paroh Vasile Cănăţui a mulţumit Înaltpreasfinţitului Petru pentru vizită şi a amintit creştinilor prezenţi că „hramul este, în primul rând, rugăciune, şi apoi masa şi celelalte momente distractive, şi nu doar mesele încărcate şi multa băutură, cum unii înţeleg greşit sărbătoarea hramului. Oaspeţii se primesc după-masă. În prima jumătate a zilei de hram, conform vechii tradiţii ortodoxe, creştinii sunt chemaţi să fie prezenţi la rugăciune în sfântul lăcaş”.
Părintele Vasile, a mulţumit, de asemenea, creştinilor care au contribuit la procurarea sfântului pristol şi la celelalte lucrări, menţionând că aceste lucruri sunt conforme cu activitatea şi jertfa moşilor şi strămoşilor noştri. Ei au făcut această biserică mare cu gândul că va fi multă lume şi să aibă toţi unde se ruga.
Potrivit tradiţiei, părintele Vasile, împreună cu Consiliul bisericesc, a oferit celor prezenţi o agapă frăţească ca semn al dragostei creştine. 


Nota:
Cea mai mare parte a locuitorilor din Ineşti sunt de religie creştin ortodoxa. Prima biserică atestată în Ineşti datează cu secolul XVII, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. La 20 septembrie 1790 în Ineşti este hirotonisit preotul Leonte de către Mitropolitul Moldovei. Către anul 1815 aceasta biserică era foarte veche şi slabă, de aceea locuitorii îşi doreau una nouă , cu temelii de piatră, tălpi de stejar, îngradită, lipită cu lut şi acoperită cu şindrilă. 
Biserica nouă a fost construită şi sfinţită în 1919. Ineştenii mai mergeau şi la biserica din Teleneşti târg, unde exista şi o altă biserică cu hramul Sf. Ilie. Ea fiind făcută din grinzi, exteriorul fiind bătut din scânduri de brad.